vineri, 4 aprilie 2014

Cum e să ai un scop și să înaintezi spre el, sau despre momentul care nu trebuie ratat

În ultimul timp aud voci optimiste și pesimiste. Unii sunt încântați de tot ce înseamnă europenizare, alții - penibil de pesimiști, siguri fiind că lucrurile nu mai pot fi schimbate în Moldova.
Tare nu ași vrea să ratăm un moment istoric, acel moment, când ne putem pune un scop și chiar să-l atingem. Chit că acum scopul e clar doar pentru o parte dintre noi. Haideți să spunem, în sfârșit, că vrem să ne modernizăm țara, să o apropiem de ceea ce încă nu am trăit, pentru a nu ne întoarcem într-acolo unde deja am trăit. Așa cum a fost, chiar dacă pentru unii a fost foarte bine, nu va mai fi.
Și să începem cu noi înșine: să fim mai toleranți, să vrem mai multe, să ne facem planuri mai exacte, să ne administrăm mai bine banii, timpul, resursele și visele personale și din micile noastre realizări să construim realizarea noastră cea mare.
Oamenii mai deștepți sunt mai greu de mințit, oamenii sătui sunt mai greu de cumpărat, oamenii focusați sunt mai greu de abătut, oamenii care știu exact ce vor, nu acceptă surogate.
Și, cel mai important, să uităm pentru totdeauna obiceiul nostru de a răspunde la orice provocare prin 3 argumente contra. Să trecem la modelul - 3 variante pro la orice provocare.
Azi aud cum concetățenii mei suspină: La ce-mi trebuie mie călătorii fără viză? Ce, eu am bani? Ce n-am văzut eu acolo, în Europa? Eu le-ași propune să se gândească altfel: Măi, chiar ași vrea să merg și să văd, cum e acolo, în Europa ceea, poate chiar e bine. Am să pun bani de-o parte și la vară mă duc să văd cum e. Îmi rog băiatul să-mi cumpere din timp un bilet la avion, cel mai ieftin, îmi sun cumetrul din Roma, Padova, Barcelona, Lisabona, de unde aveți un cumetru, și îl rog să mă primească pentru 2 nopți. Credeți-mă, călătoria nu va costa mai mult decât participarea la 2 nunți moldovenești.
Da poate vecinii și rudele când vin la petrecere la Dvs și vă aduc tot felul de cadouri pe care oricum nu le folosiți, mai bine pun mână de la mână și vă cumpără acest bilet, sau poate chiar le ajunge și de o cazare scurtă?
Este un film sovietic care îmi place foarte mult, Charodei se numește, cu Abdulov în rolul principal. Și acolo este o frază genială, când un mag îi spune cam așa eroului: Ivan, dacă vrei să treci prin perete, nu te arunca la el ca un taur, ci sparge-l cu gândul "вижу цель, не вижу преград", adică văd ținta, nu văd barierele.