DESPRE DRAGOSTEA DIN TEI

Ieri am fost la aniversarea Teatrului Eugene Ionesco (TEI).
25 de ani nu e o glumă, fraților. 25 de ani e un sfert de secol. Vă închipuiți câte amintiri, anecdote, taclale se pot spune... Eu sunt din generația al cărui gust teatral a fost, în mare parte, influențat de TEI. Și am și eu amintiri dragi, revelații de spectator, care nu se uită cu anii. Așteptându-l pe Godot. Regele moare. Chirița în provincie. Revizorul. Voci în lumina orbitoare. Mașinăria Cehov.
Dar, totodată, am și unele momente mult mai personale, legate de acest teatru. Dacă ași fi megalomană, ași putea chiar întreba:
- Știți despre cine este cântecul DRAGOSTEA DIN TEI?
Și tot eu ași răspunde:
- Despre mine. Pentru că eu cu soțul meu ne-am cunoscut mai bine la un (BI)TEI. Eram ambii la doctorat la Iași. Eu revenisem la Chișinău special pentru BITEI? el
- cu niște chestii personale. La un moment dat m-a sunat să întrebe ce fac și eu îi zic: ”Merg la BITEI. Am invitații la toate spectacolele, așa că, dacă nu ai planuri, poți să mă însoțești”. Ei, și mă însoțește cam deja de vreo 19 ani.
Așa că, DRAGOSTEA DIN TEI e despre noi.
Iar DRAGOSTEA NOASTRĂ PENTRU TEI rămâne neclintită toți acești ani.