marți, 25 octombrie 2011

Un balon albastru

Ieri sera mergeam spre casă și stând la semafor în intersecție am fost martora următoarei scene. Pe str. București mașinile curgeau șuvoi, una mai mare decât alta, iar în fața lor zbura un balon albastru. Mașinile îl loveau, dar el continua să zboare, fără a se sparge, înaintând cu siguranță. Ce-o fi fost în mintea acelui balon? Era un rebel, care, în ciuda loviturilor nemiloase, nu se dădea nici strivit, nici oprit? O fi fost un prost, care nu înțelegea să se ferească înspre trotuar, dar, de fapt, la ce bun, ca să jungă strivit de vreun mic ștrengar? O fi fost un deștept, care a înțeles că loviturile mașinilor doar îl propulsează înainte?
M-am gândit atunci, că așa e și omul - niciodată nu știi ce-i în mintea lui și nu poți susține cu siguranță că l-ai descifrat sai i-ai citit gândurile. Și niciodată nu poți ști, ce îi provoacă omului plăcere.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu