marți, 16 noiembrie 2010

Normalitatea de la Bârlădeni

Astăzi am avut ocazia să fiu moderatoare la conferința de CSR (Corporate Social Responsability) și alături de cei prezenți am ascultat discursul unei Doamne care ne-a facut pe toti sa mai credem, măcar pentru o jumătate de oră, că această țară mai are, totuși, o șansă.

Doamna Tatiana Pavliuc, directoare a întreprinderii agricole Plaiul Bârlădean, ne-a povestit cum, nesilită de nimeni și doar din dorința de a fi utilă, în momentul în care a preluat conducerea cooperativei agricole, a început să colaboreze cu localnicii pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. Astfel, Bârlădeniul, un sat de cca 1200 locuitori:

1. a fost gazificat in totalitate, cetățenii achitând doar câte 300 lei, restul - ia achitat întreprinderea. Au fost gazificate chiar și casele în care la moment nu trăia nimeni, cu găndul că vor dori să le cumpere unuii tineri, și astfel îi vor întoarce în sat.

2. a fost telefonizat în totalitate, majoritatea cheltuielilor fiind suportate de aceiași întreprindere.

3. are acum un spital-ambulator renovat și modernizat pe banii întreprinderii.

4. repară grădinița, care acum lucrează doar vara, așa încât să poată activa anul împrejur, că astfel "vom avea mai mulți copii în sat".

5. construiește un centru pentru bătrâni, unde aceștia vor putea sta iarna, ca să nu se cheltuie prea mult pe încălzire și să poată comunica mai ușor.

6. finanțează studiile studenților din sat care au ales specialitățile de care are nevoie întreprinderea.

7. oferă foi de tratament în sanatorii.

8. a construit un cămin modern pentru muncitorii sezonieri din alte localități ale RM, cu WC si duș în interior, și tot acești muncitori beneficiază de 3 mese gratuite pe zi.

9. la Bărlădeni, la inițiativa dânseia, gunoiul este triat!!! si apoi reciclat, acum dânsa căutând un grant sau partener pentru a lichida stockurile de hârtie, sticlă și mase plastice.

10. Salariu exact la data de 15 a fiecarei luni, premii, cadouri, etc - de la sine înteles.

si tot asa.

Cei de la Bărlădeni consideră că doamna ar fi bună de președintă de țară, doar că nu și-ar dori acest lucru, spunând că nu ar vrea să piardă o astfel de întreprinzătoare.

Concluzia pe care o fac: DACĂ VREI SĂ FACI UN BINE, NU E MUSAI SĂ FII PLAHOTNIUC ȘI SĂ AI ACELAȘI RULAJ DE CAPITAL. E SUFICIENT SĂ AI OBRAZ ȘI DORINȚĂ.

Și, mărturisesc, chiar am considerat o onoare pentru mine să o cunosc pe Doamna Pavliuc.

3 comentarii:

  1. That's powerful!

    Faceti-mi cunostinta cu Doamna respectiva, va rog!

    RăspundețiȘtergere
  2. Cred ca datele ei le au cei de la UNDP. incerc sa fac rost de ele.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu cred că dnei Pavliuc i-a dat prin cap că "face un bine". Ea doar a găsit lucrul care îi place şi trăişte viaţa pentru care a fost creată. O viaţă plină de realizări.

    La Bîrlădeni lucrurile sunt şi mai impresionante:
    http://www.iongrosu.com/2010/11/aventura-responsabilitatii-sociale.html

    RăspundețiȘtergere